abbiàre 1 , vrb Definition
pònnere in sa bia, apèrrere sa bia po chi ccn. cosa passet bene
Synonyms e antonyms
incarrebai,
irvinghinzare,
tocai 1
Idioms
csn:
abbiare s'abba in sa cora, in su surcu = incarrerai, agiudai s'àcua a passai arregollendindi sa malesa chi istrobbat; abbiare una cosa a unu = nàrriri o arregordai una cosa a unu po chi dhoi pentzit o dha fatzat
Sentences
li cheret abbiadu a fàghere cudha cosa, a bortas chi si ndhe siat irmentigadu, o chi no bi apat pessadu! ◊ tantu za ndhe faghes de cosa, ti no ti l'abbiant sos àteros, a tie!…
2.
comente podes sos súlcios abbia! ◊ s'abba in sa cora cheret abbiada si bi at malesa, ca sinono no colat
Etymon
srd.
Translations
French
acheminer
English
to direct,
to start
Spanish
encaminar
Italian
avviare
German
leiten.
deretàre , vrb: adaretzai Definition
fàere dritu, deretu, pònnere prantau o chi si potzat aguantare a solu, chistire assentau, pònnere adderetu, chi andhet bene o comente si tocat; imbucare, andhare o punnare a cara a calecunu logu, cumenciare a fàere calecuna cosa; fintzes lòmpere, giare a pitzu a ccn.
Synonyms e antonyms
acampaniare,
acodomai,
aconciai,
aggheretzare,
assantai,
assetiai,
indritare
/
abiai,
comentzari,
coviare 1,
incaminare,
incarrebai,
temperare
| ctr.
isordulare
2.
su pastore nche deretabat sas crapas ribu ribu ◊ su pastore at deretau su bestiàmene a su miliacru ◊ at deretau a prànghere, a pròghere ◊ a ube sezis deretandhe? ◊ si deretant a sa funtana a si labare ◊ totu cussas cambiales… giai ti ndhe as a abbizare candho deretant a ti arribbare sos pacamentos!
3.
si li dereto a costas che lu collint chin sa panga!
Etymon
ltn.
directiare
Translations
French
diriger,
se diriger
English
to direct
Spanish
dirigir,
dirigirse
Italian
dirìgere
German
richten.
indisciàre , vrb: indissiare,
inditzai,
inditziai Definition
giare indíscias, inditos, mandhare a ccn. a unu logu, nàrrere ite depet fàere
Synonyms e antonyms
ammustrare,
assintzare,
indetare,
ingitai
Sentences
at a èssi custa sa butega manna manna chi s'ant inditzau?
2.
chircant chie lis indíssiet siendhas e cumones
Etymon
itl.
Translations
French
adresser,
envoyer
English
to cast suspition on to direct
Spanish
enderezar,
indiciar
Italian
indirizzare,
indiziare
German
richten,
verweisen,
verdächtigen.
irvinghinzàre , vrb: isvighinzare,
isvirghenzare,
isvirghinzare,
ivirghinzare Definition
aprontare; fàere andhare, mandhare in su camminu giustu, educare
Synonyms e antonyms
ammanitzare
/
abbiare 1,
incarrebai
Sentences
isvirghínzadi, chi amus it'e fàghere meda!
2.
est unu giòvanu bene isvirghinzadu ◊ sa crabitedha che l'ant isvighinzada peri sas camineras
3.
che furant ómines ricos, féminas e pitzinnos apenas ivirghinzados ◊ da bi ndhe cheret de passéntzia chin sos pisedhos, a candho a che los vídere irvinghinzados!
Translations
French
diriger,
acheminer
English
to direct
Spanish
encaminar
Italian
instradare
German
leiten.